Dragostea cu forta intre rude e imposibila
Nu o sa ma laud ca sunt cel mai “de treaba” membru al familiei dar pot afirma ca imi iubesc rudele si pe unele chiar le respect.
Asa a stat si pana acum circa un an cu o parte din rude. Mai exact cele din partea sotiei, cumnatul si cumnata.
I-am respectat, admirat in unele situatii (pe cumnatu-miu il laudam la toti prietenii cu admiratie de felul lui de a fi), chiar am fraternizat cu cumnata-mea deseori, atunci cand ea era suparata pe soacra (amandoi impartim aceiasi soacra) si o lasam sa se descarce atunci cand o facea pe soacra-mea cu ou si cu otet, si o transforma in troaca de porci..
Probabil ca i-am creat sentimentul ca si eu cred despre soacra-mea aceleasi lucruri si de aia nu interveneam sa ii explic ca nu e asa cum zice si crede ea.
Dar nu eram altceva decat un “psiholog” care ascultam descarcarile si ineptiile acestei persoane.
Si azi asa, maine asa..pana cand fata si-a luat lumea in cap, si a crezut ca io-s barba’su sau cine stie cine ca si-a permis sa ma dea afara din casa.
Culmea, nici macar nu e casa ei, dar povestea e in felul urmator:
Vin eu de la shopping cu nevasta-mea pe la ei, si Miha a zis sa merg in casa sa ii arat si lu cumnata-mea pantofii cei noi si sa o salut.
Initial nu am vrut..ca eram obosit, si am vrut sa plec acasa plus ca am considerat ca mi se pare cam stupid, eu sa merg prin casa sa o salut cand eu eram musafirul. Ea trebuia sa ma intampine.
Cumnatu-miu s-a dus si i-a spus “vezi ca asta nu vrea sa vina sa te salute…”
Dar, pe mine m-a mustrat constiinta si m-am dus sa o salut in camera la ea.
Nici nu am facut bine cativa pasi (cu pantofii cei noi) ca draga de cumnata-mea, (era cu o verisoara si a trebuit sa ii arate si ei cum ma pune pe mine la punct) a si urlat la mine fraze de genu:
“sa nu intri la mine in casa incaltat ca nu tu faci curat, ca eu nu ma cac in munca ta cand faci tu curat, ca nici tie nu ti-a placut cand nepoata trebuia sa faca pipi la tine in camera..etc etc etc”
Am ramas per/plex. WTF!!!
Ma pune pe mine la punct o mucoasa?
Din (fostul) respect pt cumnatu-miu si pt ca am decis ca NU pot cobora chiar atat de mult, nu am pocnit-o.
Dar am luat atitudinea indiferentei.
Si iata ca trece aproape 1 an, de cand eu fac tot posibilul sa ii evit si sa inteleaga ca eu pentru ei nu mai sunt cumnatul lor.. Doar niste oameni care impartim aceleasi rude.
Mi s-a parut ciudat ca dupa aproape un an, sa nu ma sune si sa incerce macar sa-mi explice ce s-a intamplat atunci.
Fara aceasta explicatie (care era firesc sa vina in prima saptamana de la grozavie) consider ca ei considera ca au avut dreptate sa ma “umileasca” in halul acela!
Sincer, am avut niste sperante, care s-au naruit.
Astfel, i-am explicat si sotiei mele ca nu voi sta intre ea si frate-su, nu ii voi cere sa aleaga intre mine si el (e absurd, nu?) dar ii cer sa nu ma implice si sa inteleaga ca eu nu ii mai doresc langa mine pentru ca nu imi fac cinste.
Consider ca e inadmisibil sa ma dai afara din casa, si apoi sa continui sa spui ca eu te-am jignit cu faze de genu:
“M-a facut prost, cand mi-a zis ca el nu vine cu masina ca ii e frica”
(Nu are nicio legatura frica mea cu felul lui de a conduce, dar ..a dovedit ca e prea slab sa fie barbat)
Si ..pentru ca “terapia mea prin barfa” sa fie completa, asa cum spuneam, prin ignoranta si faptul ca imi vad de viata mea in continuare, ma simt mai bine. Si un om mai mare!
Ii salut, le raspund la telefon..nu-s absurd. Nu au disparut de pe pamant, ci doar doresc sa ma lase in pace.
Daca eu nu iti cer nimic, nu imi cere nici tu
Daca eu nu iti dau nimic, nu imi da nici tu
Daca eu nu te sun, nu ma suna nici tu
Daca eu nu te mai iubesc, atunci nici tu nu te mai prefa ca ma iubesti..
Pentru ca eu nu le cer nimic, nu ii sun.. imi vad de viata mea frumoasa.
Iar ei suna destul de constant – ba da-mi aspiratorul, ba ce are compul meu, sau daca mergem cu ei nush unde..
Atata timp cat eu nu-s implicat..nu ma intereseaza daca nevasta-mea e aproape de ei. Poate sa le dea orice, eu nu ma supar. Sunt deciziile ei si eu i le respect.
Sunt suparat foc, si voi ramane mult timp..
PLUS – ca mi-au si pus coarne: (e o expresie care o sa o detaliez intr-un post viitor, pentru cei ce nu o stiu)
La ziua lu’ cumnata-miu, mi-au spus ca nu se fumeaza in casa, si eu atunci am fumat afara. Dar dupa ceva vreme, cand intru in casa, vad pe cumnata-miu si una din rudele ei (chiar verisoara in fata careia m-a pus la punct) …ca fumau… Hopa. Ia uite ma cine-i prostu. Bineinteles ca eu. Ca ii respect.. In acel moment, i-am facut semn sotiei mele si am plecat.
Nota psihologului din mine:
Acum, daca ei vor citi aceste randuri, prin care eu ma descarc, garantez ca masurile care se vor lua vor fi de forma:
“Ai de pana mea ce urat a vorbit asta de noi. De-acuma sa nu mai aud de el, sa nu mai vina, sa nu mai ceri nimic de la ei, nesimtitii, prostii…etc”
Tu care citesti, ce atitudine crezi ca ar trebui sa iau eu?
Dar ei, care crezi ca ar fi masurile normale ce trebuiesc luate?
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!