Tag Archive for: pod

Litera “P”

PETRU Popescu, poreclit Parpanghel …*
*-Şi ce lucrezi ?*
*-Prepar peşte prăjit pentru pescari;*
*-Bine; şi ce anume faci ?*

*-Pun peştele pe plăci, pisez piper, presar piper peste peşti, potrivesc plăcile pe plită; pentru peştele prăjit pregătesc piure; pun peştele pe platouri; pentru placul pescarilor pun pahare pentru palincă.
*-Dar de ce vorbeşti numai cu “P”?*
*-Poftim ?*
*-De ce vorbeşti numai cu “P”?*
*-Pot pronunta pe P perfect perceptibil. **-Ei, asta e acum ! Pun rămăşag că la întrebările mele vei greşi.*
*-Primesc provocarea.*
*-Pe cât ?*
*-Pun pariu pe patru poli !*
*-S-a făcut; spune-mi ce-ţi place să mânânci ?*
*-Pastramă, papricaş, pârjoale, pui pane, porumbei, piftie piperată, peşte plachie, prefer păstrăvi, potârnichi, papanaş, paparăi .*
*-Şi ce îţi place să bei ? *
*-Palincă, pinot, pelin, porto;*
*-Şi la desert ?*
*-Plăcinte, prăjituri, pişcoturi, pepene, prune, pere, portocale, piersici, papanaşi;*
*-Dar îngheţată obişnueşti ?*
*-Puţin; profiterol, parfait;*
*- Spune-mi cum iţi petreci timpul liber ?*
*-Primăvara prefer plimbări prin parcuri, pe poteci, prin pădure, prin poiană;*
*-Dar vara ?*
*-Plajă, pescuiesc.*
*-Şi iarna ?*
*-Prefer patinajul.*
*-Te pomeneşti că poţi să-mi spui şi o poezie numai cu litera “P”?*
*-Pot.*
*-Asta nu o mai cred. Spune-o!*
*Poezia poetului Petru Popescu, poreclit Parpanghel:*
*”Prin păduri, peste poiene,*
*Prin pustiuri, peste pietre*
*Păsări, pâlcuri pribegesc*
*Părăsindu-şi puii proprii*
*Pe pământul părintesc*
*Prima pasăre, pilotul,*
*Plescăind puternic pliscul,*
*Plutea privind pământul*
*Pajiştea, pădurea, piscul.”*
*-Bine, bine ! Dar nevestei, când ai plecat de acasă, ce i-ai spus ?*
*-Paraschivo, plec pripit; pentru prânz presară puţin pătrunjel proaspăt peste peştele prăjit; pa păpuşă!*
*-Văd că am pierdut .*
*-Pardon, pentru pariul pierdut plăteşti patru poli !!!*
*-Plătesc.*
*-Pune paralele pe portofel.*
*-Incă o întrebare.*
*-Poftim !…*
*-Ce adresă ai matale ?*
*-Prelungirea Popa Petrescu, 4, parter, plecând prin Pângăraţi, peste pod.*

Podul

La biserica dintr-un sat veneau in fiecare duminica femeile la spovedanie:
– Parinte, am pacatuit… m-am futut cu Vasile….
Parintele :
– Mare pacat, trebuie sa faci 20 matanii si post 3 zile…
Lucrul acesta intamplandu-se cam in fiecare duminica, parintele hotaraste ca femeile sa nu mai spuna m-am futut, ci sa spuna ‘am cazut pe podul de la primarie’. Zis si facut.
Peste cativa ani se schimba preotu dar obiceiu ramane acelasi. Parintele cel nou era nedumerit ca la fiecare spovedanie femeile spun ca au cazut pe podul de la primarie.
Intr-o zi se intalneste cu Primarul satului si ii spune:
– Domn` Primar repara, domnule, podu ala de la primarie ca se plang femeile in fiecare duminica, ca au cazut pe el…
La care primaru rade, el stiind despre ce era vorba.
Parintele replica:
– Nu rade, domn Primar, ca si nevasta-ta, saraca, a cazut de vreo 3 ori luna trecuta…